Lista țărilor din Uniunea Europeană
Ca uniune economică și politică, Uniunea Europeană este compusă din 28 de țări membre. Cu excepția Ciprului, care este situat în Asia de Vest, toți membrii sunt din Europa. Abreviat pentru UE, Uniunea Europeană are o populație de 512.497.877 și o suprafață de 4.475.757 km². Nefiind încă o federație, Uniunea a devenit o piață unică în care 19 membri folosesc aceeași monedă – EURO. Următorul tabel prezintă o listă completă a țărilor UE clasificate după ultima populație totală. Puteți găsi data specifică de aderare pentru fiecare membru și monede non-EURO care sunt încă folosite în alte 9 state membre. De asemenea, cuprinde 23 de limbi oficiale și aproximativ 150 de limbi regionale. Vă rugăm să rețineți că numărul țărilor membre ar putea crește în viitorul apropiat.
Câte țări din Uniunea Europeană
Următorul tabel prezintă toate cele 28 de țări membre ale Uniunii Europene. Țările candidate la aderarea la UE sunt: Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Islanda, Muntenegru, Serbia și Turcia. Țările potențiale candidate sunt Albania, Bosnia și Herțegovina și Kosovo. Norvegia, Islanda, Elveția și Liechtenstein nu sunt membre ale Uniunii Europene, dar participă la piața unică, cu excepția uniunii vamale.
Lista tuturor țărilor UE
Consultați următorul tabel pentru a vedea lista tuturor țărilor din Uniunea Europeană în funcție de populație.
| Rang | Steag | Țară | Populația | Data aderării | Valută | Regiune |
| 1 |  |
Germania | 83.783.953 | 1957/3/25 | EURO | Europa de Vest |
| 2 |  |
Regatul Unit | 67.886.022 | 1/1/1973 | lira sterlină | Europa de Nord |
| 3 |  |
Franţa | 65.273.522 | 1957/3/25 | EURO | Europa de Vest |
| 4 |  |
Italia | 60.461.837 | 1957/3/25 | EURO | Europa de Sud |
| 5 |  |
Spania | 46.754.789 | 1/1/1986 | EURO | Europa de Sud |
| 6 |  |
Polonia | 37.846.622 | 2004/5/1 | złoty polonez | Europa de Est |
| 7 |  |
România | 19.237.702 | 2007/1/1 | leu romanesc | Europa de Est |
| 8 |  |
Olanda | 17.134.883 | 1957/3/25 | EURO | Europa de Vest |
| 9 |  |
Belgia | 11.589.634 | 1957/3/25 | EURO | Europa de Vest |
| 10 |  |
Republica Cehă | 10.708.992 | 2004/5/1 | coroana ceha | Europa de Est |
| 11 |  |
Grecia | 10.423.065 | 1/1/1981 | EURO | Europa de Sud |
| 12 |  |
Portugalia | 10.196.720 | 1/1/1986 | EURO | Europa de Sud |
| 13 |  |
Suedia | 10.099.276 | 1/1/1995 | coroana suedeză | Europa de Nord |
| 14 |  |
Ungaria | 9.660.362 | 2004/5/1 | forint maghiar | Europa de Est |
| 15 |  |
Austria | 9.006.409 | 1/1/1995 | EURO | Europa de Vest |
| 16 |  |
Bulgaria | 6.948.456 | 2007/1/1 | lev bulgar | Europa de Est |
| 17 |  |
Danemarca | 5.792.213 | 1/1/1973 | coroana daneză | Europa de Nord |
| 18 |  |
Finlanda | 5.540.731 | 1/1/1995 | EURO | Europa de Nord |
| 19 |  |
Slovacia | 5.459.653 | 2004/5/1 | EURO | Europa de Est |
| 20 |  |
Irlanda | 4.937.797 | 1/1/1973 | EURO | Europa de Nord |
| 21 |  |
Croaţia | 4.105.278 | 2013/7/1 | kuna croată | Europa de Sud |
| 22 |  |
Lituania | 2.722.300 | 2004/5/1 | EURO | Europa de Nord |
| 23 |  |
Slovenia | 2.078.949 | 2004/5/1 | EURO | Europa de Sud |
| 24 |  |
Letonia | 1.886.209 | 2004/5/1 | EURO | Europa de Nord |
| 25 |  |
Estonia | 1.326.546 | 2004/5/1 | EURO | Europa de Nord |
| 26 |  |
Cipru | 1.207.370 | 2004/5/1 | EURO | Asia de Vest |
| 27 |  |
Luxemburg | 625.989 | 1957/3/25 | EURO | Europa de Vest |
| 28 |  |
Malta | 441.554 | 2004/5/1 | EURO | Europa de Sud |
Harta țărilor UE
Fapte despre Uniunea Europeană
- Ziua Uniunii Europene este sărbătorită pe 9 mai.
- Așa-numita „zonă euro” corespunde celor 17 state membre UE care au adoptat moneda EURO, Estonia fiind ultima țară care a adoptat moneda în 2011.
- Populația europeană estimată este de 500 de milioane de oameni, ceea ce corespunde la 7% din populația lumii.
- Unii cercetători consideră că formarea Uniunii Europene începe odată cu crearea blocului Benelux (Belgia, Olanda, Luxemburg) în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, al cărui obiectiv principal a fost formarea unei piețe comune prin reducerea tarifelor vamale între țările membre.
- Uniunea Europeană participă la forumuri importante de întâlnire, cum ar fi G7 – Grupul celor șapte, G8 (G7 + Rusia) și G20.
Începuturile integrării europene
Europa postbelică și nevoia de unitate
După devastarea celui de-al Doilea Război Mondial, Europa s-a confruntat cu nevoia urgentă de reconstrucție și pace. Ideea integrării europene a fost văzută ca o modalitate de a preveni viitoare conflicte și de a stimula cooperarea economică. Lideri precum Robert Schuman, Jean Monnet și Konrad Adenauer au imaginat o Europă unită în care țările vor lucra împreună pentru a asigura stabilitatea și prosperitatea.
Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO)
În 1951, Tratatul de la Paris a instituit Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO), primul pas către integrarea economică. Acest tratat avea ca scop reglementarea industriilor cărbunelui și oțelului din țările membre (Belgia, Franța, Italia, Luxemburg, Țările de Jos și Germania de Vest) și să le plaseze sub o autoritate comună. CECO a fost o inițiativă revoluționară, care a pus bazele unei cooperări mai profunde și a creat un precedent pentru viitoarea integrare.
Formarea Comunităţii Economice Europene
Tratatul de la Roma
Succesul CECO a încurajat continuarea integrării, ducând la semnarea Tratatului de la Roma în 1957. Acest tratat a instituit Comunitatea Economică Europeană (CEE) și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (Euratom). CEE și-a propus să creeze o piață comună și o uniune vamală între cei șase membri fondatori, promovând libera circulație a mărfurilor, serviciilor, capitalului și oamenilor. Euratom sa concentrat pe utilizarea pașnică a energiei nucleare.
Extinderea și Aprofundarea CEE
De-a lungul anilor 1960 și 1970, CEE și-a extins numărul de membri și și-a aprofundat integrarea. Danemarca, Irlanda și Regatul Unit s-au alăturat în 1973, marcând prima extindere. În această perioadă s-au dezvoltat politici comune, precum Politica Agricolă Comună (PAC) și introducerea Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR).
De la CEE la Uniunea Europeană
Actul Unic European
Anii 1980 au adus schimbări semnificative odată cu semnarea Actului Unic European (SEA) în 1986. SEA și-a propus să creeze o piață unică până în 1992, eliminând barierele rămase în calea liberului schimb și armonizând reglementările între statele membre. De asemenea, a extins competențele Parlamentului European și a consolidat cooperarea în domenii precum politica de mediu și cercetarea.
Tratatul de la Maastricht
Tratatul privind Uniunea Europeană, cunoscut în mod obișnuit ca Tratatul de la Maastricht, a fost semnat în 1992 și a intrat în vigoare în 1993. Acest tratat a marcat înființarea oficială a Uniunii Europene (UE) și a introdus o structură pe trei piloni: Comunitățile Europene, Comunitățile Politica externă și de securitate (PESC) și Justiție și Afaceri Interne (JAI). De asemenea, a pus bazele pentru Uniunea Economică și Monetară (UEM) și pentru introducerea unei monede unice, euro.
Euro și extinderea ulterioară
Introducerea euro
Euro a fost introdus ca monedă de contabilitate în 1999 și a intrat în circulație în 2002, devenind moneda oficială pentru 12 țări UE. Înființarea Băncii Centrale Europene (BCE) și punerea în aplicare a Pactului de Stabilitate și Creștere (SGP) au avut ca scop asigurarea disciplinei fiscale și a stabilității economice în zona euro.
Extinderea spre Est
UE a trecut prin cea mai mare extindere în 2004, primind zece noi state membre din Europa Centrală și de Est, împreună cu Cipru și Malta. Această expansiune a avut ca scop promovarea stabilității, democrației și creșterii economice în Europa post-comunistă. Bulgaria și România s-au alăturat în 2007, urmate de Croația în 2013.
Provocări și reforme
Tratatul de la Lisabona
Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare în 2009, a fost conceput pentru a eficientiza operațiunile UE și a spori legitimitatea sa democratică. A reformat structurile instituționale, a introdus funcția de președinte al Consiliului European și a extins rolul Parlamentului European. Tratatul prevedea, de asemenea, o mai mare coerență în relațiile externe și procesele de luare a deciziilor.
Crize financiare și răspunsuri
Criza financiară globală din 2008 și criza ulterioară a datoriilor din zona euro au reprezentat provocări semnificative pentru UE. Statele membre au implementat măsuri de austeritate și reforme financiare pentru a-și stabiliza economiile. UE a stabilit mecanisme precum Mecanismul european de stabilitate (MES) și a întreprins inițiative ale uniunii bancare pentru a consolida guvernanța financiară și a preveni crizele viitoare.
Evoluții actuale și viitorul UE
Brexit
În 2016, Regatul Unit a votat pentru părăsirea UE, ceea ce a dus la Brexit. Regatul Unit a ieșit oficial din UE pe 31 ianuarie 2020. Brexitul a avut implicații politice, economice și sociale profunde, declanșând discuții privind direcția viitoare și coeziunea UE.
Integrare și extindere în curs
În ciuda provocărilor, UE continuă să urmărească o integrare și o extindere mai profunde. Țările din Balcanii de Vest și din Europa de Est aspiră să se alăture uniunii, iar UE rămâne angajată să sprijine reformele și dezvoltarea lor. Probleme precum schimbările climatice, transformarea digitală și tensiunile geopolitice modelează agenda politică a UE și rolul acesteia pe scena globală.
