Lista țărilor din Europa (ordine alfabetică)
Fiind cel mai dens populat continent din lume, Europa este situată în emisfera nordică a globului. Acesta cuprinde o suprafață totală de 10.498.000 km² și are o populație de 744,7 milioane de locuitori. Federația Rusă este cea mai mare țară din Europa cu 17.075.400 km² și cea mai populată națiune cu 143,5 milioane de locuitori. Urmează Germania cu 357.120 km² și o populație de 81,89 milioane.
Regiunile din Europa
- Europa de Est
- Europa de Vest
- Europa de Nord
- Europa de Sud
Din punct de vedere geografic, Europa se mărginește la nord cu Oceanul Glaciar Arctic, la est cu Munții Urali, la sud cu Marea Caspică și Neagră și Munții Caucaz (limite naturale între Europa și Asia) și cu Marea Mediterană. Consultați următoarea hartă a locației Europei.
Câte țări din Europa
Începând cu 2020, pe continentul european există 45 de țări. Există o mare diversitate între dimensiunile fiecăruia și putem găsi micul Vatican (0,44 km²), Monaco (0,44 km²), San Marino (61,2 km²), Liechtenstein (160 km²) și Principatul Andorra (468 km²).
Țările transcontinentale din Europa
Următoarele cinci țări sunt situate atât în Europa, cât și în Asia. Sunt enumerate în funcție de populație.
- Rusia
- Kazahstan
- Azerbaidjan
- Georgia
- Curcan
Insula Cipru face parte din Asia, dar din punct de vedere politic aparține Europei. Mica insulă este ocupată de Turcia și Regatul Unit, care încă mai au baze militare acolo. O parte a teritoriului, sudul, a fost admisă în Uniunea Europeană în 2004. Georgia, Azerbaidjan și Armenia, din punct de vedere geografic, sunt țări aparținând continentului asiatic. Sunt situate în regiunea Caucazului și sunt considerate țări transcontinentale. Azerbaidjanul și Georgia se învecinează cu Rusia (partea europeană), prima fiind membru al Consiliului Europei din 25 ianuarie 2001.
Lista alfabetică a tuturor țărilor din Europa
Pe scurt, în Europa există un total de 45 de națiuni independente și 6 teritorii dependente. Consultați următoarele pentru lista completă a țărilor europene în ordine alfabetică:
| # | Steag | Numele tarii | Populația | Nume oficial |
| 1 |  |
Albania | 2.877.808 | Republica Albania |
| 2 |  |
Andorra | 77.276 | Principatul Andorrei |
| 3 |  |
Austria | 9.006.409 | Republica Austria |
| 4 |  |
Bielorusia | 9.449.334 | Republica Belarus |
| 5 |  |
Belgia | 11.589.634 | Regatul Belgiei |
| 6 |  |
Bosnia si Hertegovina | 3.280.830 | Bosnia si Hertegovina |
| 7 |  |
Bulgaria | 6.948.456 | Republica Bulgaria |
| 8 |  |
Croaţia | 4.105.278 | Republica Croația |
| 9 |  |
Republica Cehă | 10.708.992 | Republica Cehă |
| 10 |  |
Danemarca | 5.792.213 | Regatul Danemarcei |
| 11 |  |
Estonia | 1.326.546 | Republica Estonia |
| 12 |  |
Finlanda | 5.540.731 | Republica Finlanda |
| 13 |  |
Franţa | 65.273.522 | Republica Franceză |
| 14 |  |
Germania | 83.783.953 | Republica Federala Germana |
| 15 |  |
Grecia | 10.423.065 | Republica Elenă |
| 16 |  |
Sfântul Scaun | 812 | Sfântul Scaun |
| 17 |  |
Ungaria | 9.660.362 | Ungaria |
| 18 |  |
Islanda | 341.254 | Republica Islanda |
| 19 |  |
Irlanda | 4.937.797 | Irlanda |
| 20 |  |
Italia | 60.461.837 | Republica Italia |
| 21 |  |
Letonia | 1.886.209 | Republica Letonia |
| 22 |  |
Liechtenstein | 38.139 | Liechtenstein |
| 23 |  |
Lituania | 2.722.300 | Republica Lituania |
| 24 |  |
Luxemburg | 625.989 | Marele Ducat al Luxemburgului |
| 25 |  |
Malta | 441.554 | Republica Malta |
| 26 |  |
Moldova | 4.033.974 | Republica Moldova |
| 27 |  |
Monaco | 39.253 | Principatul Monaco |
| 28 |  |
Muntenegru | 628.077 | Muntenegru |
| 29 |  |
Olanda | 17.134.883 | Regatul Țărilor de Jos |
| 30 |  |
Macedonia de Nord | 2.022.558 | Republica Macedonia de Nord |
| 31 |  |
Norvegia | 5.421.252 | Regatul Norvegiei |
| 32 |  |
Polonia | 37.846.622 | Republica Poloniei |
| 33 |  |
Portugalia | 10.196.720 | Republica Portugheză |
| 34 |  |
România | 19.237.702 | România |
| 35 |  |
Rusia | 145.934.473 | Federația Rusă |
| 36 |  |
San Marino | 33.942 | Republica San Marino |
| 37 |  |
Serbia | 8.737.382 | Republica Serbia |
| 38 |  |
Slovacia | 5.459.653 | Republica Slovaca |
| 39 |  |
Slovenia | 2.078.949 | Republica Slovenia |
| 40 |  |
Spania | 46.754.789 | Regatul Spaniei |
| 41 |  |
Suedia | 10.099.276 | Regatul Suediei |
| 42 |  |
Elveţia | 8.654.633 | Confederația Elvețiană |
| 43 |  |
Curcan | 84.339.078 | Republica Turcă |
| 44 |  |
Ucraina | 43.733.773 | Ucraina |
| 45 |  |
Regatul Unit | 67.886.022 | Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord |
Uniunea Europeană
Uniunea Europeană (UE) este un bloc economic și politic al cărui obiectiv principal este menținerea păcii pe continentul european prin programe economice, sociale și culturale. Dintre toate țările europene, 28 de țări participă la Uniunea Europeană.
Harta țărilor din Europa
Scurtă istorie a Europei
Civilizații antice
Europa preistorică
Istoria Europei începe cu activitatea umană preistorică, evidențiată de picturile rupestre Lascaux din Franța și Stonehenge din Anglia. Revoluția neolitică a văzut apariția agriculturii și a așezărilor permanente, ducând la apariția civilizațiilor timpurii.
Antichitatea clasică: Grecia și Roma
Grecia antică, înfloritoare între secolele al VIII-lea și al IV-lea î.Hr., a pus bazele civilizației occidentale prin progrese în filozofie, politică și arte. Orașele-stat Atena și Sparta erau proeminente, iar cuceririle lui Alexandru cel Mare au răspândit cultura elenistică în Europa și Asia.
Republica Romană, înființată în 509 î.Hr., a evoluat în Imperiul Roman până în 27 î.Hr. Vastul imperiu al Romei a unificat o mare parte din Europa, aducând drumuri, apeducte și limba latină. Pax Romana (27 i.e.n.-180 e.n.) a marcat o perioadă de relativă pace și stabilitate. Declinul Imperiului Roman de Apus în secolul al V-lea d.Hr. a dus la fragmentarea Europei în regate mai mici.
Evul mediu
Imperiul Bizantin și regate medievale timpurii
Imperiul Bizantin, continuarea Imperiului Roman de Răsărit, a păstrat tradițiile romane și grecești, influențând în același timp Europa de Est și Orientul Mijlociu. În Europa de Vest, au apărut regate germanice precum francii, Carol cel Mare (768-814 d.Hr.) a înființat Imperiul Carolingian și a reînviat titlul de Împărat în Occident.
Feudalismul și Sfântul Imperiu Roman
Prăbușirea puterii centralizate a dus la creșterea feudalismului, un sistem în care domnii locali își guvernau propriile pământuri, dar datorau serviciul militar unui rege. Sfântul Imperiu Roman, înființat în 962 d.Hr., a căutat să reînvie moștenirea lui Carol cel Mare, deși a rămas o confederație fragmentată de state. Monahismul și Biserica Catolică au jucat un rol esențial în păstrarea cunoașterii și stabilizarea societății în această perioadă.
Renaștere și Reforma
Renasterea
Renașterea, începută în Italia în secolul al XIV-lea și răspândindu-se în toată Europa, a fost o perioadă de interes reînnoit pentru învățarea clasică și inovația artistică. A adus progrese în artă, știință și gândire, figuri precum Leonardo da Vinci, Michelangelo și Galileo aducând contribuții semnificative.
Reforma
Reforma protestantă din secolul al XVI-lea, inițiată de cele 95 de teze ale lui Martin Luther în 1517, a contestat autoritatea Bisericii Catolice și a dus la fragmentarea religioasă. Reforma și contrareforma catolică ulterioară au remodelat peisajul religios al Europei, ducând la conflicte precum Războiul de 30 de ani (1618-1648) și înființarea statelor protestante și catolice.
Perioada modernă timpurie
Epoca de explorare
Epoca exploatării din secolele al XV-lea și al XVI-lea a văzut puteri europene precum Spania, Portugalia și mai târziu Anglia, Franța și Țările de Jos și-au extins imperiile în America, Africa și Asia. Această epocă a adus o bogăție imensă Europei, dar a inițiat și secole de colonizare și exploatare.
Iluminismul și revoluțiile
Iluminismul din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea a subliniat rațiunea, drepturile individuale și cercetarea științifică. Filosofi precum Voltaire, Rousseau și Kant au influențat gândirea politică, punând bazele mișcărilor revoluționare. Revoluția Franceză (1789-1799) a transformat dramatic Franța și a inspirat revolte în toată Europa, ducând la ascensiunea lui Napoleon Bonaparte și la războaiele napoleoniene (1803-1815).
secolul al 19-lea
Revolutia industriala
Revoluția industrială, începută în Marea Britanie la sfârșitul secolului al XVIII-lea, s-a răspândit în toată Europa, transformând economiile de la agrară la industrială. Inovațiile în tehnologie și transport, cum ar fi mașina cu abur și căile ferate, au stimulat urbanizarea și schimbările societale.
Naționalismul și formarea statului
Secolul al XIX-lea a fost marcat de ascensiunea naționalismului și de formarea statelor naționale moderne. Unificarea Italiei și Germaniei în anii 1860 și 1870 a remodelat harta politică a Europei. Declinul imperiilor precum imperiile otoman și austro-ungar a dus la apariția de noi state și la intensificarea tensiunilor naționale.
Secolul XX și epoca contemporană
Războaiele mondiale și consecințele lor
Secolul XX a fost dominat de două războaie mondiale. Primul Război Mondial (1914-1918) a dus la revolte politice semnificative, prăbușirea imperiilor și redesenarea granițelor naționale. Al Doilea Război Mondial (1939-1945) a adus distrugeri de neegalat și Holocaustul, urmate de împărțirea Europei în timpul Războiului Rece. Blocul de Est, condus de Uniunea Sovietică, și Blocul de Vest, condus de Statele Unite, au reprezentat conflicte ideologice între comunism și capitalism.
Integrarea europeană
Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial a înregistrat eforturi de promovare a păcii și cooperării, ducând la înființarea Comunității Economice Europene (CEE) în 1957 și la evoluția acesteia în Uniunea Europeană (UE). UE și-a propus să asigure cooperarea economică, stabilitatea politică și prevenirea conflictelor viitoare.
Provocări moderne
Secolul 21 a adus noi provocări, inclusiv crize economice, probleme legate de migrație și ascensiunea populismului. Referendumul Brexit din 2016 a evidențiat tensiuni în interiorul UE. Europa se confruntă, de asemenea, cu preocupări de mediu și nevoia de dezvoltare durabilă. În ciuda acestor provocări, Europa rămâne un lider global în cultură, tehnologie și gândire politică.
