Țări din Europa de Est
Țările est-europene sunt grupate în funcție de caracteristicile lor culturale și istorice. Pe de o parte, ei reunesc țări care au intrat sub influența Bisericii Ortodoxe și au limba slavă. Multe dintre ele precum Serbia, Muntenegru, Croația au fost dominate de Imperiul Turco-Otoman. De aceea găsim un număr mare de musulmani stabiliți acolo cu câteva secole în urmă.
Pe de altă parte, regiuni precum Ungaria, Cehia și Slovacia făceau parte din Imperiul Austro-Ungar. Au o cultură apropiată de vest, deși nu au fost ocupați de Imperiul Roman.
Câte țări din Europa de Est
Ca regiune a Europei, Europa de Est este compusă din 10 țări independente (Belarus, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Moldova, Polonia, România, Rusia, Slovacia, Ucraina). Vedeți mai jos lista țărilor din Europa de Est și a dependențelor în funcție de populație. De asemenea, le puteți găsi pe toate în ordine alfabetică la acest capăt al acestei pagini.
1. Belarus
Belarus, oficial Republica Belarus, este o țară din Europa de Est. Țara este un stat interior și se învecinează cu Letonia, Lituania, Polonia, Rusia și Ucraina.
 |
|
2. Bulgaria
Bulgaria este o republică în sudul Europei în nord-estul Balcanilor, învecinată cu România la nord, Serbia și Macedonia la vest și Grecia și Turcia la sud și coasta Mării Negre la est. Bulgaria are aproximativ 7,2 milioane de locuitori, iar Sofia este capitala și cel mai mare oraș.
 |
|
3. Republica Cehă
Republica Cehă, oficial Republica Cehă, este o țară din Europa Centrală și membră a Uniunii Europene.
 |
|
4. Ungaria
Ungaria este o republică în Europa Centrală. Capitala Ungariei este Budapesta. Țara se învecinează cu Austria, Slovacia, Ucraina, România, Serbia, Croația și Slovenia. Ungaria datează din secolul al IX-lea, iar populația vorbește limba ugrică maghiară.
 |
|
5. Moldova
Moldova, oficial Republica Moldova, este o republică din Europa de Est, care se învecinează cu România și Ucraina. Țara are o populație de 3,5 milioane de locuitori.
 |
|
6. Polonia
Polonia, oficial Republica Polonă, este o republică în Europa Centrală. Polonia se învecinează cu Germania la vest, Republica Cehă și Slovacia la sud, Ucraina și Belarus la est și Lituania și Rusia la nord.
 |
|
7. România
România este o republică în Europa de Est. Țara se învecinează la nord cu Ucraina, la est cu Moldova și Marea Neagră, la sud cu Bulgaria, de-a lungul fluviului Dunărea și la vest cu Ungaria și Serbia.
 |
|
8. Rusia
Rusia, în mod oficial Federația Rusă, este o republică federală care cuprinde mari părți ale Europei de Est și toată Asia de Nord.
 |
|
9. Slovacia
Slovacia este o republică din Europa Centrală care se învecinează cu Polonia, Ucraina, Ungaria, Austria și Republica Cehă.
 |
|
10. Ucraina
Ucraina este o țară din Europa de Est. Se învecinează cu România, Moldova, Ungaria, Slovacia, Polonia, Belarus și Rusia. La sud, țara are o coastă orientată spre Marea Neagră.
 |
|
Lista țărilor din Europa de Est și capitalele acestora
După cum sa menționat mai sus, există 3 țări independente în Europa de Est. Dintre acestea, cea mai mare țară este Rusia și cea mai mică este Moldova. Lista completă a țărilor din Europa de Est cu capitale este prezentată în tabelul de mai jos, clasate după ultima populație totală.
| Rang | Țară Independentă | Populația actuală | Capital |
| 1 | Rusia | 146.793.744 | Moscova |
| 2 | Ucraina | 42.079.547 | Kiev |
| 3 | Polonia | 38.413.000 | Varşovia |
| 4 | România | 19.523.621 | Bucureşti |
| 5 | Republica Cehă | 10.652.812 | Praga |
| 6 | Ungaria | 9.764.000 | Budapesta |
| 7 | Bielorusia | 9.465.300 | Minsk |
| 8 | Bulgaria | 7.000.039 | Sofia |
| 9 | Slovacia | 5.450.421 | Bratislava |
| 10 | Moldova | 3.547.539 | Chişinău |
Harta țărilor din Europa de Est
Scurtă istorie a Europei de Est
Perioada antică și medievală timpurie
Civilizații timpurii și societăți tribale
Europa de Est, cuprinzând regiuni precum Balcanii, statele baltice și ținuturile slave de est, are o istorie diversă și complexă. Primii locuitori au inclus traci, iliri și daci în Balcani și triburile baltice în nord. Sciții și sarmații au cutreierat stepele, în timp ce triburile slave au început să se stabilească în regiune în jurul secolului al V-lea d.Hr., formând bazele statelor viitoare.
Influența bizantină și expansiunea slavă
Imperiul Bizantin a influențat semnificativ Balcanii, răspândind creștinismul, arta și arhitectura. Biserica Ortodoxă Răsăriteană a jucat un rol vital în formarea identității culturale și religioase a Europei de Est. Triburile slave, inclusiv strămoșii rușilor, ucrainenilor și belarușilor moderni, s-au extins în Europa de Est, integrându-se cu populațiile locale și stabilind politici timpurii.
Perioada medievală înaltă
Rusia Kievană și ascensiunea Principatelor
Formarea Rusiei Kievene în secolul al IX-lea a marcat o dezvoltare semnificativă în istoria Europei de Est. Fondată de varangi, Rusia Kievană a devenit o federație puternică de triburi slave sub conducerea Marelui Prinț al Kievului. Creștinizarea Rusiei Kievene în 988 sub domnitorul Vladimir cel Mare a stabilit Ortodoxia Răsăriteană ca religie dominantă.
Invazia mongolă și Hoarda de Aur
În secolul al XIII-lea, invazia mongolă a devastat Europa de Est, ducând la subjugarea Rusiei Kievene de către Hoarda de Aur. Jugul mongol a afectat profund regiunea, provocând fragmentare politică și dificultăți economice. Cu toate acestea, unele principate, precum Moscova, au început să se ridice la putere prin colaborarea cu mongolii și afirmarea treptat a independenței.
Evul Mediu Târziu și Perioada Modernă timpurie
Ascensiunea Commonwealth-ului polono-lituanian
Secolele al XIV-lea și al XV-lea au văzut apariția Commonwealth-ului polono-lituanian, un stat puternic format prin Unirea de la Krewo (1385) și Unirea de la Lublin (1569). Commonwealth-ul a devenit unul dintre cele mai mari și mai populate state din Europa, caracterizat prin sistemul său unic de „Libertatea de Aur”, care a acordat drepturi politice semnificative nobilimii.
Expansiunea otomană și influența habsburgică
Expansiunea Imperiului Otoman în Balcani în secolele al XIV-lea și al XV-lea a avut un impact semnificativ în Europa de Est. Căderea Constantinopolului în 1453 a marcat începutul dominației otomane în sud-estul Europei, ducând la secole de influență turcă în regiune. În același timp, Habsburgii și-au extins controlul asupra unor părți ale Europei de Est, în special în Ungaria și Balcanii de Vest, contribuind la peisajul politic complex.
Perioada modernă
Împărțirile Poloniei și ascensiunea Rusiei
Sfârșitul secolului al XVIII-lea a fost martor la împărțirea Poloniei (1772, 1793, 1795) de către Rusia, Prusia și Austria, ducând la dispariția Commonwealth-ului polono-lituanian de pe hartă. Între timp, Imperiul Rus și-a extins teritoriul, devenind o putere dominantă în Europa de Est. Ascensiunea Imperiului Rus sub lideri precum Petru cel Mare și Ecaterina cea Mare a adus eforturi semnificative de modernizare și extindere teritorială.
Naționalism și mișcări de independență
Secolul al XIX-lea a fost marcat de ascensiunea naționalismului și a mișcărilor de independență în Europa de Est. Declinul Imperiului Otoman și slăbirea controlului habsburgic au permis apariția unor noi state naționale. Războiul de independență al Greciei (1821-1830) a inspirat alte națiuni balcanice să caute independența. Revoluțiile din 1848 au avut și ele un impact semnificativ, promovând conștiința națională și schimbarea politică.
Tulburări din secolul al XX-lea
Primul Război Mondial și Tratatul de la Versailles
Primul Război Mondial și Tratatul de la Versailles (1919) ulterior au remodelat în mod dramatic Europa de Est. Prăbușirea imperiilor a dus la crearea de noi state, inclusiv Polonia, Cehoslovacia și Iugoslavia. Perioada interbelică a fost marcată de instabilitate politică, provocări economice și ascensiunea regimurilor autoritare.
Al Doilea Război Mondial și dominația sovietică
Al Doilea Război Mondial a adus devastări în Europa de Est, cu bătălii și atrocități importante în regiune. Ocupația nazistă și Holocaustul au avut un impact profund asupra populațiilor est-europene. După război, Uniunea Sovietică a stabilit controlul asupra Europei de Est, ducând la formarea unor guverne comuniste aliniate cu Moscova. Cortina de fier a divizat Europa, creând o diviziune geopolitică și ideologică care a durat până la sfârșitul Războiului Rece.
Evoluții contemporane
Căderea comunismului și a tranzițiilor democratice
Sfârșitul secolului al XX-lea a văzut prăbușirea regimurilor comuniste în Europa de Est, începând cu mișcarea Solidarității din Polonia și culminând cu căderea Zidului Berlinului în 1989. Dizolvarea ulterioară a Uniunii Sovietice în 1991 a permis independența statelor baltice și alte națiuni est-europene. Aceste țări s-au angajat pe căi către democrație, economii de piață și integrare cu instituțiile occidentale.
Integrarea Uniunii Europene și provocările moderne
În secolul 21, multe țări est-europene s-au alăturat Uniunii Europene și NATO, căutând stabilitate, securitate și creștere economică. Cu toate acestea, regiunea se confruntă cu provocări continue, inclusiv corupție politică, disparități economice și tensiuni cu Rusia. Conflictele precum războiul din Ucraina subliniază volatilitatea geopolitică continuă în Europa de Est.
